Chicklitmagick (5)- Clara se duce la presupusul interlop rus, Ivan

Mă chatuiesc cu Ivan în engleză, el întreabă dacă îmi place să beau, și eu ce pot să fac, să mint omul? Stabilim că trec pe la el într-o oră, are o vodculiță bună, cu coriandru, de te lingi pe degete. Pare destul de ospitalier, nu cred că mă omoară imediat.

Ivan mă întâmpină în niște budigăi dungați și-atât. Chiar are iz de interlop rus, nu prea vorbește românește, îi sclipesc ochii și pula deja o ia ușurel pe picior în sus, spre burta păroasă. Rânjește, are un dinte de aur, îmi dă niște vodcă din aia bună, Spasiba! și mă mânã spre dormitor cu mâna pe curu’ meu. Dau vodca pe gât și abia intră, ditai gâlcile ce mi s-au făcut, de fricã.

Ivan are un pat ca la pușcărie, de o persoană, cu bare metalice și un cearceaf mototolit, ori verde închis, ori plin de jeg. Mă întorc spre el să-i mai cer o vodcă, dar omul își freacă pula prin izmene și mă linge de la distanță. Pare foarte fericit. Un uriaș urât și fericit. Un uriaș cu o pulă pe măsură, după cum ține morțiș să-mi arate, și nu cred că-i efect optic de la dungile budigãilor. Chiar e. Mă împinge pe pat, trage de zgârciul izmenelor și mi-o pune în palmă. Abia o cuprind și e tare frumușică, e solidă și bine făcută, cu căpșorul îmbujorat ca o fatã mare. Ivan pare emoționat, mi-o îndeasă tremurând în gură și-ncep s-o sug cu gândul la Putin. Nu mă lasă să-l termin, Ivan îmi dă jos blugii și tricoul, apoi se întinde pe pat și mă cheamă pe el. Ce bine că nu trebuie să stau pe lenjeria dubioasă. Și ce bine se stă pe Ivan, e imens, plutesc pe el ca pe o bărcuță și când îmi apasă gura pe a lui am parte de un sărut adânc și erotic, aproape că-i simt limba-n pizdă. Geme și se gudură ca un animăluț fericit, îi prind scula-ntre coapse și o frec puțin, iar el râde la mine cu o legiune de dințișori mici și ascuțiți. Ciudat, nu mă doare prea tare când îmi sfredelește sfârcurile cu ei. Mă excită teribil rusul ăsta cu mutră de mafiot, m-am udat toată și îi las o urmă strălucitoare pe burtă și piept când mă târăsc spre gura lui. Trebuie să-l fut nițel în gură, tocmai mi-am amintit ce bune-s rusoaicele în filmele porno și s-a trezit patriotismu-n mine, vreau să-l umplu de păsărică românească pe Ivan, să-i rămână gustul impregnat printre firele de păr din nas. Mă molfăie ca un porc, dansez lambada pe botul lui. Îl țin bine de urechi. Mă opresc din când în când să-l verific , nu care cumva sa mi se-nece, dracului, mai ajung și pe lista mafiei rusești. Omul e bine, fericit, îi place păsărica, vorbește cu ea fix pe limba ei, dă-n lindic cu accentul ăla beat, până și vorba rușilor se ține cu vodcă,  și se-nțeleg de minune.

Eu am chef să sar în pulă, cum se zice. Bem amândoi direct din sticlă, aștept să înghită și-l încalec. Măi să fie, și a lui e corespunzătoare! Ba nu, parcă e prea mare. Sau m-oi fi micit eu pe dinăuntru. Nu-ș ce să zic. Au! Fuck!

-Da, fuck, fuck! urlă și Ivan, fericit.

Ce dracu’ e așa fericit, n-am mai văzut om să fie în halul ăsta de fericit când fute. Ar fi aiurea să rânjesc cu gura până la urechi când îmi intră pula-n cur, de exemplu. Mă gândesc că, la dracu’, poate nu suntem singuri, dacă în spatele meu filmează mafioții și după aia fac trafic cu mine prin cine știe ce bordeluri răpănoase. Smucesc capul și mă uit prin cameră, nu-i nimeni, dar Ivan are niște tablouri faine pe pereți, carnavalești, bizare, ca smulse dintr-un vis de duminică după-amiază. Mișc în continuare șoldurile, cu ochii la unul din tablouri, cel în care Femeia cu Șorț îl ține în lesă pe Bătrânul Știrb, care își înfige degetul în ochiul drept al Bărbatului Chel. Totul e în tonuri de caramel și miros de mobilă veche, fac pariu că în dulapul care se vede pictat în colț mișună moliile. Soarele atârnă de o sfoară și are gropițe în obraji, iar Bărbatul Chel își ține părul în brațe, ca pe o mâță moartă. O să-i rup pula rusului, simt că nu mă pot opri din cauza tabloului ăsta dement, bolnav, de un maro înțelept, în care simt de la distanță colcăind praful, câteva începuturi ale sfârșitului, alea mai probabile, și niște sâni albi, mușcați și zdrențuiți.

Ivan mă smulge de pe el și mă împroașcă pe țâțe. Grohăie puternic, apoi se prăvălește înapoi în pat și-mi dă  niște șervețele umede din noptieră. Mă șterg și mă ridic, vreau să văd tabloul caramel de-aproape. În colțul drept s-a semnat Ivan Nuștiucum.

I paint, zice mafiotul rus. Stă într-o rână și-mi mângâie visător o bucă.

Mafiot pe dracu’. Mă duc direct acasă și ascult Devin Townsend, dupã aia mă apuc de calcule și îmi dă că am 28 de zile de liniște interioară, până se intensifică iar atacurile hormonale și îmi scade rezistența.

28 de zile în care trebuie să-l găsesc pe Erce. Cu Tinderul nu mai încerc, prefer să muncesc din greu pentru dorința mea, sã simt cã merit, sã fac o magie exceptionalã si sã-mi aparã ãla-n fatã ta-daaaaa! Tre’ sã-mi iau niste cãrti destepte cu magie de la anticariat.

E trecut de două noaptea când mă culc mulțumită si fututã, pe spate, cu mâinile sub cap și picioarele crăcănate înspre nord, de-a curmezișul patului. Știi cum dorm oamenii singuri în filme, cuminței, înveliți, ocupând fix jumătate de pat și cu capul pe una din cele două perne regulamentare? Ei, sunt niște proști. De ce se chinuie, când pot domina spațiul de somn ? Se-ntâmplă lucruri importante pe dinăuntru, e bine să ai o postură de conducător când dormi, altfel subconștientul tinde să se țină de farse.

Ce altceva să fie toate visele acelea în care zbor, decât farse? Toată lumea știe că oamenii nu pot zbura, pentru că sunt legați unii de alții. Sunt legați sau se țin strâns de mâini și picioare, se țin strâns sau își pun piedică?

Să-i ia dracu’.

Am visat, mult și cântat, nemernicul de Devin Townsend era pornit pe Juular, în urechea mea. Am visat că mă plimbam pe strada Lumea, dar o voce care răsuna din niște megafoane invizibile tocmai anunța că strada aceea a dispărut acum mulți, mulți ani. Așa că am intrat într-un magazin de aspiratoare, unde un polițist drăguț mi-a zis că nu-s bune, sunt făcute de mântuială. După aia m-a enervat tare, mi-a zis că nu e nevoie să țin regim, doar să mă mai abțin de la mâncare, m-am ofticat și am aruncat în el cu un scăunel cu trei picioare. Fugind din magazinul cu aspiratoare, m-am întâlnit cu un japonez care semăna cu Murakami, și mi-a destăinuit că lui i se mărește salariul cu cât dă mai multe limbi. Atunci a apărut de nicăieri un tip îmbrăcat în negru, rujat, de urechile căruia erau atârnați doi cercei, unul în formă de plus și celălalt în formă de minus, care mi-a șoptit că Murakami minte, lui i se mărește salariul prin magie. Eu am întrebat cum, și rujatul mi-a zis că o să-mi arate el mie.

– în episodul următor Clara se duce la anticariat să-și ia cărți de magie și se-ntîlnește cu unu’–

Aș putea să tac sau să zic:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s