Chicklitmagick-poveste lungă în curs de scriere (4)- În care Clara-și pune Tinderu’

-Hai, Clara, pune-ți Tinderu’ și vezi tu după aia. Ce te câcâi atât? mă muștruluiește Suzi în timp ce desenez swipe-uri în aer.

Eu de la vreo două beri încolo sunt docilă, pun botu’ rapid la multe sfaturi. D-aia, pe plajă, îmi țin portofelul într-un scutec pe care l-am murdărit în prealabil cu ciocolată.

Tinder, țin-te că vin.

Hm, chiar că e pentru putori, nu trebuie decât să instalez o aplicație și să mă conectez cu feisbucul. Selectez niște intervale și-încep să apară poze cu Jack Nicholson, cotoi și buchete de trandafiri, că unii-s cretini și nefotogenici. Când ești cretin și nefotogenic te gândești, ce poză să pun pă Tindăr, și după ce nu-ți dai seama cum e cu gânditul ăsta, te uiti în oglindã si ti se pare cã aduci a trandafir.

-Ia, arată-mi și mie, poate știu pe careva, se-nfige Suzi în telefon, moartă de curiozitate și cât p-aci să mă ardă cu țigara.

Îi știe pe unii, zice că-s niște fraieri, născuți degeaba. Oricum le dau swipe stânga, fără discriminare. Îi dau swipe stânga lui Engin cu geaca de fâș, lui GR și ochelarilor lui de soare ieftini, de la Decathlon, lui Illusive de la NASA (hai jet!), lui George de la Automatică, lui Danny cel fără gât, lui Alex din piscină, lui Tully dințosul, lui Ciprian și papionului sugrumător, lui Barbunea cu mustața daliniană, lui Mihnea, chiar dacă are o scumpete de pisică pe umăr, lui Damian cu ochelarii fund de borcan, negrului Tony care arată futabil, dar îmi displac coaiele negre, lui Virgil cu fața ca un bidon turtit, lui Dari, care a pus poză cu nevasta și plodul, lui Mugur cel fără buze, Anei cu tunsoare castronel, lui Cristian care arată ca un citat din Poptămaș, lui Erce, din inerție.

-Cum pula mea dau înapoi? urlu la Suzi, care-mi dărâmă berea. Îmi tremură mâinile, mă ridic de pe scaun și mă bâlbâi de-a-mpicioarelea. Căcat! Era acolo!  Cum fac?

-N-ai cum…

-De ce dracu’ nu pot să dau înapoi? Ce căcat de aplicație e asta?

-Tre’ să-ți faci un upgrade sau ceva de genul, nu știu prea bine. Dar după aia o iei de la capăt, adică îți arată aleator tipi, nu-ș cât de repede-l găsești, zice Suzi și-mi vine să sparg telefonul.

Băi, era acolo! Fix în fața ochilor mei! Tuns, își schimbase freza, acum avea ceva mai punk, ras pe lateral și cu un fel de creastă, dar el era. Aceiași ochi aprinși, omul ăsta poate să pârlească găinile numai holbându-se la ele, așa de tare îi ard ochii. Ai mei mai că-ncep să pișe lacrimi de nervi.

-Măă, tu-l iubești pe ăsta, se-nduioșează Suzi și-mi ciordește o țigară din pachet. Simte că e rost de romantism, mereu încearcă să-mi pună sentimente-n cârcă, cu sentimente i se pare mai ușoară problema mea. Ia zi, câti ani are Erce al tãu?

-Nu-ș, aproape 40, ce importanță are? dau din umeri și Suzi iar nu pricepe, cum să nu știu câți ani are omul pe care-l iubesc, ar trebui să știu, îi explic că nu-l iubesc, n-am timp să iubesc, am o grămadă de treburi și că:

-Vreau doar să-l fut când am chef și el să zică Da în 90% din cazuri, să mă desfoaie de haine și să-mi străpungă curul cu degetele, să-mi spună că vrea să-mi facă pizda praf și să mă ardă cu palmele. După aia vreau să plec, să iau niște bere de la megaimaj, poate niște orez ca să-mi fac cu brânză, să mă duc acasă și să citesc Steinbeck, să scriu încă o pagină din cartea mea despre oameni care mor și să dorm. Pricepi?

Suzi se uită la mine ca la o curvă.

Of, Suzi, în sufletul nostru, toate suntem curve. Curve pro bono. Ba chiar tu ești mai curvă, că vrei plata-n sentimente, eu nici măcar atât nu vreau. Ai putea zice că sunt un fel de curvă martir, nu cer nimic fără să dau la rândul meu, totuși te uiți strâmb la mine, nu-mi pasă, ești mica mea busolă de moralitate, sunt fericită când nu mă aprobi, atunci știu că vorbește vocea din mine, nu gura lumii.

-Are 38 de ani. Mi-am amintit.

-Super! Stai sã încerc ceva! se bucură Suzi și eu mă bucur că nu spun tot ce gândesc.

Îmi modifică ea intervalul de vârstă, ca să reduc variantele de masculi. Dau iar swipe stânga, dau swipe stânga până fac scurtă la deget, mai cer o bere, trec de Crysty de pe munte, de Alin cu microfonul, de Alex burtosul, de Mihnea cu scaunul tare, de Cristi care seamănă cu un actor mort, de Florin care mi-a dat Big Like (Suzi zice că e de bine, înseamnă că mă place, probabil m-ar fute) și tot așa. O mulțime de neni, care mai de care mai nașpa, dar de Erce nu mai dau, neam!

-Poate și-a șters contul.

-Poate. O să mai încerc diseară, pe budă, crăp un zâmbet.

Oricum voiam să-l invoc pe căi oculte, mai bine-l întâlnesc -cică întâmplător, ha- pe stradă decât să îl aburesc pe chat. Așa nu-i las timp să se pregătească. Probabil că ne-am certa dacă am schimba câteva cuvinte online. Ne interpretăm greșit pentru că nu folosim emoticoane. Cât ne-am vrăjit virtual am spart doi mauși de draci.

Suzi pleacã si eu mai rămân puțin, să mă adun, că-s deșirată.

Nu-i vorba că aș avea dubii în ce mă privește,  cã nu sufăr de boala iubirii, n-am avut-o niciodată. Mă simt în siguranță așa, știu că pot avea mereu încredere în mine, că n-o să mă trădez, n-o să mă uit pentru vreun bărbat. N-o să mă uit pentru niciun om, de fapt. M-aș putea uita pentru o carte-n brațe și o pisică pe ea, dar pentru oameni nu.

Da, chiar sunt tipul clasic de ochelaristă care stă sâmbătă seara cu o carte-n brațe și-un pahar de vin sprijinit de un motan flocos, sau care scrâșnește niscai cuvinte stângace în fața paginii goale, mofturoase . D-aia zic, că până la urmă, oricât mi-ar plăcea, sexul e foarte mâncător de timp și trebuie să iau măsuri.

Bine, o fac de dragul tău, Clara. Hai să terminăm odată cu povestea asta, îmi zic nerăbdătoare și mă montez. Fii atentă, concentrează-te, vizualizează-l, adună toate energiile și direcționează-le spre telefon. Sau spre Erce, oriunde ar fi.

Cum le direcționez spre el dacă nu știu unde e? mă întreb, că încă nu știu cum e cu magia asta.

Bine, spre telefon, uatevăr. O să fie al 17-lea.

Promiți?

Promit.

Ei, poate am dreptate, mai știi? Dau swipe de 16 ori, al 17-lea e Mohammed.

Hai, încă o dată. Concentrează-te cum trebuie!

Încă o dată, swipe de 16 ori, pe-al 17-lea îl cheamă Denis. În locul lui n-aș fi recunoscut că mă cheamă Denis.

A treia oară-i cu noroc! mă încurajez și dau iar swipe, până la  Ivan. Ivan, evident, nu este Erce, dar Ivan e ras în cap, are ditai hoitul, ochii spălăciți, sprâncene blonde și, în principiu, arată ca un interlop rus. Ca un Putin mai plinuț!

În cazul ăsta, până-l găsesc pe Erce, zic să ud Tinderu’ și să văd ce-i cu periculosul de Ivan. Am făcut destulă magie azi.

– în episodul următor, Clara se duce la Ivan cel periculos –

Aș putea să tac sau să zic:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s