Bocancei, dragii mei bocancei

Stau într-un colt, cu capul între genunchi. Mi-au transpirat buza de sus, sânii si tãlpile. Adineauri am plâns putin, acum mai am doar urme aproape uscate de lacrimi pe obraji. Lângã mine e o cutie cu un pantof. Celalalt pantof e în mâna mea. Are toc. Pantoful are toc. Cui. Pantoful are toc cui si trebuie sã-l probez. Astept sã plece femeile de lângã mine, mi-e rusine sa probez un pantof cu toc cui lângã niste femei. Lângã niste bãrbati nu m-as jena sã probez un pantof cu toc cui, am fi la fel de depãsiti de situatie. Mãcar ar iesi ceva sexual din toatã afacerea, dar lângã niste femei… Ia uitã-te, fathã, la roacherita asta, nu stie sã probeze niste pantofi cu toc cui.

Muriti.

Bine, bine, gata, rockozaure, calm, au plecat femeile. Dau soseta jos, nu mi-am fãcut pedichiura si am degetele presãrate cu niste firimituri de bumbac negru. De la ciorap. Mã mai uit o datã la pantof, ca la un gândac pe care trebuie sã-l calc cu piciorul gol. Nu vreau sã fac asta, drace, nu vreau deloc, dar oamenii spun cã trebuie sa merg la o nuntã, oamenii spun cã trebuie sã port rochie, nu blugi, oamenii spun cã trebuie sã port pantofi cu toc, nu bocanci, cã asa e frumos, si d-aia sunt acum aici, cu pantoful ãsta în mânã. Urãsc oamenii, dar acum trebuie sa încalt chestia asta.  Mã gândesc, oare n-ar fi mai cool sã merg descultã, cu pantofii în mânã, asa, boemã? Julia Roberts s-a dus la nush ce festival descultã, ca sã protesteze împotriva unor idioti care au zis cã e obligatorie încãltãmintea cu toc pentru femei. Mã duc si io la nuntã, dar port pantofii cu toc în mânã. Ce, asa nu e frumos? E mai frumos sã mã simt ca dracu’, sã las drãciile alea sã-mi facã rãni la picioare si sã schiopãtez? Oamenilor, sunteti prosti.

Hai sã încalt totusi chestia asta. E destul de greu. Îmi stâlceste laba piciorului, am laba latã. Si îmi place sã-mi tin degetele relaxate, sã le desfac floricicã si sã dau sprintar din ele. Teoretic, am încãltat drãcia asta, dar mi se vede liniuta dintre degetul mic si vecinu’, nu-mi place. Mã descalt urgent si îmi pun bocancul meu drag.  Mã plimb prin magazine, plâng, vorbesc singurã cu pantofii, ii cântãresc din priviri, îi amenint, mi se par incredibil de urâti, cum sã aleg ceva decent dintre toate porcariile astea? Muierile din jur se încaltã lejer cu niste drãcovenii de sandale, topãie relaxate pe tocuri, eu mã-ncrunt ca un astronom care detecteazã o gaurã neagrã, sau ca proasta la gard, depinde din care parte mã privesti.

Gata, încep sa hiperventilez. Cã nu mai avusesem de mult un atac de panicã, îl am acum printre sãndãlute si pantofei. Caut iesirea înjurand pe toatã lumea. Mã gândesc la rochita cu care o sa ma îmbrac. E super roack, ce pula mea caut eu pantofi cu toc? Aia nici nu se potriveste cu pantofi cu toc, as arãta penibil. Îmi iau bocancii. Si fishnets. Ca sã stiu o treabã. Si nu-mi iau nici porcãrie din aia de clutch sau cum dracu’ îi zice. Merg cu deshtu-n cur.

Cum comenteaza vreunu’, pac, scot deshtu’ si i-l bag in gurã.

Aș putea să tac sau să zic:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s