Poveste cu primul om care a citit Verdict: Cărțuire!

Astăzi o să vă spun povestea primului om care a citit Verdict: Cărțuire!

Primul om în afară de mine. Și poate or mai fi omi care au citit, dar tac mîlc. Ei, eu vorbesc despre primul om care nu doar a citit Verdict: Cărțuire!, dar a și recunoscut asta. Și a mai făcut ceva. Imediat vă spun povestea.

E scurtă și frumoasă, așa cum trebuie să fie unele povești, pentru că altele trebuie să fie lungi și să-ți înghețe sângele-n gingii. Dacă ești vampir. Cred.

E scurtă povestea, adică omul a citit cartea și mi-a spus că i-a plăcut. A mai zis și că e “o idee tare mișto împachetată cu recenzii pentru inculți”.

Și după aia mi-a făcut un cadou. O copertă nouă, care-mi place atît de mult încît nu mai pot să aștept pînă se actualizează în librăriile online, așa că o să v-o arăt mintenaș.

Dar mai aveți puțintică răbdare, pentru că simt așa, că se umflă-n mine o nevoie de bețivă emotivă și lacomă. Să-mi ling cartonul pe care a fost prăjiturica. Să-mi ling și degetele. Să mă scobesc în măsele după resturi.

Deci, cum a fost?

A fost așa. Un om a citit Verdict: Cărțuire!

I-a plăcut.

Mi-a făcut cadou o copertă nouă.

L-am întrebat dacă vrea să citească vreunul din scriitorii pe care i-am pomenit prin carte. Irvine Welsh.

Bună alegere.

M-am dus să-mi iau bere ca să sărbătoresc și să-mi țină companie cît intru din nou pe site-ul Editurii Digitale ca să corectez niște greșeli pe care le-am remarcat prea tîrziu în carte, și ca să încarc noua și preafrumoasa copertă, care zău că e ca din povești!

Mie-mi place povestea asta. O port de cîteva ore pe post de umbrelă.

Uite coperta. Nu-i așa că e delicioasă?

copertă Verdict Cărțuire

 

10 comentarii Adăugă-le pe ale tale

  1. boemul spune:

    când am citit „scurtă şi frumoasă” m-am gândit automat la titlul postării anterioare 🙂

  2. aha, păi ce-i cu atîtea organe-n sus și-n cur, mai bine zici frumos una scurtă și frumoasă, una lungă și venată și una păroasă și buzată intră într-un bar.

  3. iczs spune:

    Bestiala coperta, esti foarte ascutita

    1. în realitate multe părți din mine sunt prea rotunjoare 😀

  4. Peredhil spune:

    Coperta e faina.M-am invrednicit a ceti si cartea.E cam ca un mar,de la tata’ lui,copacul.Numai ca naste unele dileme.Musti din el ,are un gust dulceag-putred,te intrebi de era un pic stricat sau e maseaua ta cariata de cand ai dat ultima oara cu flit sadicului de-si zice dentist?Un pic intepator…incepe sa fermenteze sau ai ros prea multa coaja de stejar distilata aseara?Nu mai bine il lasi in dulap,intre borcanul cu zacusca de amintiri si cel cu vorbe de gem ?
    Desi….poate vine soarecele din vecini ,soarecele de marti sapte trecute,musca din el si intepeneste cu labutele la bec.Si nimeni nu doreste un soarece mort in dulap.Umbla vorba ca sperie scheletele….

    1. Dã-te cã pișcã. Dar ai dreptate, tre’ sã-mi schimb periuța de dinți.

      1. Peredhil spune:

        Normal ca pisca,doara n-o fo’ rasuflata vadra de inspiratie.Daca citesti prea multe etichete de ambrozie cu hamei devii critic abil.

  5. sorin spune:

    Spune că n-ai fost în clubul ăla blestemat!

Aș putea să tac sau să zic:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s