coliere haute-couture

Știi cum e vorba aia, dacă zici că mănînci un căcat, apăi să-ți placă.

Oare există așa o vorbă? Mă îndoiesc. Dar ceva există cu siguranță. Căpoșenia mea. Am citit cartea aia al cărei nume nu-l mai pot scrie că l-am scris prea mult și am făcut scurtă la mînă, cu nenea artistu futograf de făcea coliere și-am zis că fac și io și m-am dus la mercerie și plm. Azi am intrat în transă. Că nu pot numi altfel starea cu pricina. A fost super mișto. Orice putea deveni demn de pus în colier. Orice amintire veche despre vreo bijuterie, bling bling sau ceas sau și mai și, hard disk, devenea sursă de inspirație. Transfiguram utilitatea lucrurilor cu fiecare pas pe care-l făceam în cameră, eram un Transformator de jdemii de ori mai dur ca Schwarzy, am spart calculatoare de buzunar și ceasuri vechi, am încins cuie, am băgat degetele în lipici și după aia în nas, mi-am julit lacul de unghii oricum mă așteptam la haosul ăsta, am înșirat mărgele și-am văzut frumusețe acolo unde nimeni alticineva nu ar fi fost în stare să vadă! Am creat, din nimicuri, artă! Am distrus o casetă cu Susperia crezînd că pot integra banda aia în arta mea dar nu, iată cum am ucis din dragoste pentru creație, în pula mea.Ba chiar am ciordit azi din Cora niște mîțe mici din lemn de la raionul cu chestii pentru lucru manual de clasa întîi. traforaj brut, ceva de genul. m-am foit nițel, apoi am dat cu vastu-n pungă și-am șutit niște pisici mititele pe care o să le pictez și integrez în coliere. doar nu era să dau 8 lei pe o pungă întreagă. Am mai luat ceva azi, adică le-am cumpărat de data asta, niște cartonașe pe care o să concep Marea Arcană din cărțile de Tarot personalizate care fac parte din alt proiect.

Cîteodată mă gîndesc că-s foarte norocoasă că pot fute atîta timp pe astfel de chestii. Apoi îmi dau seama că restul lumii are cam același timp liber, exceptîndu-i pe omii cu puradei pe cap, numai că ei aleg să-l petreacă uitîndu-se la televizor.

Ce pierdere. Imaginați-vă doar, cîte coliere, cîte tablouri, cîte milieuri, cîți ciucurași, cîtă fantezie s-ar putea tricota dacă omii n-ar suge seara, cu telecomanda în mînă, pulile ălora de le furnizează lumi-povești-rîsete de-a gata.

Știu că e sîmbătă și, conform regulamentului, trebuia să mă agit prin vreun club. Dar iote că nu. Am băut un vin rose de-i zice Ventoux, am făcut niște coliere haute-couture și acum mă delectez cu o ciocolată fierbinte asortată la Pink Floyd. Păi nu?

Death. by Beer ze vork there is sand inside my time hardrock and beer well grounded

Aș putea să tac sau să zic:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s