una din zile

Înainte să mă joc de-a ziua liberă trântesc storurile și arunc acoperișul. Mă ung pe tălpi cu miere lipicioasă, insistând pe călcâi pentru un efect secundar de exfoliere, ca să previn un zbor neautorizat cu dragonii nesăbuincioşi. Conform afișului  din scara blocului, dragonii ăștia se târăsc pe curenții de aer în fiecare dimineaţă, la ora când ies autobuzele din depou, aspirând oamenii labili, dar nu despre ei e vorba aici, ci despre mine. Mă aranjez frumos şi persistent.

Îmi dau două palme. Peste țâțe. Stau puţin jos. Pe colțul biroului. Mă răcoresc. Goală. Storc o tabletă de ciocolată în buric și mixez. O sug prin pai. Pentru efectul artistic îmi plâng lungi șuvițe de păr din cap, până hăăăt, la cur. Secretul este să înnod la vârfuri mici palme ectoplasmatice care să mă încurajeze aplaudându-mă. Ling buzele cu propria salivă, pentru o notă personală, și subrațul cu esență de salvie, pentru că așa mi se pare interesant.

Prea mult strică, afară poate plouă. Dacă da, atunci trebuie mers în forță. Plescăind. Aproape la fel de plăcut ca două degete clipocind în pizdă. Zîmbesc la oglindă şi-mi număr repede dinții, impari ca de obicei. Grohăi demonic ceva despre Ai  em  ză deviiiiil!!!!  La prînz  mă fac cuminte, pun botoșeii, fac un rebus, înțep păpușa de voodoo și beau bere huiduind dragonii. Îi traumatizez cumplit şi pînă seara fac şedinţe de terapie cu ei. Din cauza stresului le cad solzii. Arată ca nişte pui crescuţi la întuneric. Încep să-mi pregătesc cina.

Aș putea să tac sau să zic:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s