Stephen Hawking e un porc!

Un lucru e clar: nu-s un geniu decât după câteva beri iar genialitatea mea este relativă în funcție de observator, de regulă eu însămi și rareori câte un mascul care ar spune orice, chiar și absurditatea că eu aș fi nu doar cea mai frumoasă dar și cea mai dășteaptă duduie de-a întâlnit-o în viața lui searbădă. Ei, cu toate că nu-nțeleg eu prea multe din chestiuni gen matematică, fizică, astronomie și chiar gastronomie, asta nu m-a împiedicat acum câțiva ani să dau vreo 80 de lei pe Universul într-o coajă de nucă, o cărțulie frumoasă, lucioasă și cu multe schițe, a lui Stephen Hawking. P-ăsta îl știe toată lumea, e nenea-n cărucior cu multă minte și freza pe-o parte. I-am luat deci cartea, am citit-o, am crezut că înțeleg pe moment ceva apoi am uitat tot, oh well…Mda, și acum câteva luni găsesc cartea nevesti-sii, Jane, care zice pe scurt așa. Domle, io l-am luat pe Stephen din amor, știam că-i bolnăvior dar am zis, ca tot omul, că o să trecem peste toate cu voia lui ăl de sus, i-am făcut trei plozi și după aia i-o sucit mințile o asistentă malefică, și m-a părăsit. Deci…că m-am uitat ca mâța-n calendar la schemele lu’ domnu’ Hawking cu distribuții de probabilitate, intersecții ale p-branelor în dimensiunile suplimentare ale spațiu-timpului și pulsari binari e o treabă. S-o notăm T1, de la treaba numărul 1. Dar la femeia care la douăj de ani acceptă să trăiască împreună cu un om despre care știe că va deveni în scurt timp legumă, ca și cum nu era destul că în viața lui Stephen deja exista o amantă necruțătoare alintată uneori Fizicuță mică și rea, ca și cum nu era destul că șansele de viață lungă erau extrem de scurte, uite că n-a fost așa până la urmă, mai știi…poate Jane pe asta se baza de fapt, că o să moară nenea în câțiva ani și ea o să-și poată reface viața și-o să aibă și pensie de urmaș, dracu știe, așa, deci la femeia asta, la Jane, m-am uitat cu gura căscată și nimeni niciodată nu mi-ar putea explica de ce, cum, în ce fel a funcționat raționamentul ei în momentul în care-a zis da, Ștefănele, te iau de bărbat, te pun în cărucior și-ți golesc plosca forever and ever. Asta e o altă treabă. T2 adică.
Meditam la minunatul meu egoism zilele trecute, sunt o moluscă bronzată și leneșă extraordinară, nu gătesc, uneori mi-e lene să întind și rufele la uscat, curățenie în casă fac o dată pe lună, nu vreau copii că nu am chef să mi se cace-n juma de salariu și să-mi sacrific prețiosul timp ca să-i învăț cum să nu-ș, ceva orice, deci sunt o loază sinistră, o putoare magnifică, o nesimțită bețivă-evident, rânjesc extrem de mulțumită enumerându-mi defectele. Și citind despre viața lui Jane îmi venea să plâng gândindu-mă că eu mai degrabă adormeam pe-o șină de tren dacă ar fi trebuit să-mi hrănesc soțul cu lingurița, să-l spăl, să-l îmbrac, să-l duc zilnic în diverse locuri, să-i suport toanele de a mânca fără gluten, fără zahăr, fără lactate, să-l las să petreacă ore în șir închis în birouașul lui în timp ce eu duc plozii la școală, fac cumpărături, zugrăvesc, spăl veceul, îmi dau dracului toate visele în timp ce bărbatu-meu face mișto bolborosind neinteligibil cât de căcat e muzica pe care-o ascult și cât de stupidă sunt pentru că-mi place baletul și literatura medievală. Apoi, mai e o chestie care mă frământă, cum pizda mă-sii a reușit Jane să-l fută pe Stephen nu-mi imaginez. E adevărat că zice ea spre final că e greuț pentru o femeie în putere să stea NFHH (nefutută hăt-hăăăt), d-aia își împletește zilele cu un nene bun la suflet, artist și bărbos, încropind un fel de 3some dubios pe care Stephen îl aprobă într-un acces de generozitate, dar eu vreau să cunosc în detaliu cum l-a erotizat ea pe bărba-su de minim 3 ori. Basically, cred că-l lua în brațe, îl punea în pat, îi făcea un BJ, apoi se urca pe el și-l folosea ca pe un păpușoi gonflabil. Omul ăla nu se putea mișca, adică nu tu fingering, nu tu face sitting, nu tu spanking, nu tu doggy style, dude!! Nu nimic! Mă gândesc dacă nu cumva se rezuma la a-l mulge pentru ca după aia să-și insereze cumva sperma ca să-și satisfacă nebunia de-a avea trei puradei și să se plângă ulterior că vai ce greu e. Femeie, ești cu capul???? N-ai știut de la început că o să fie al dracului de greu, că o să-i crești singură și că o să-ți fuți viața?
Și pentru ce? Păi uite, pentru a ajunge să-ți spună bărbată-tu după ce-i ești peste douăzeci de ani mai mult decât slugă, nevastă, îngrijitoare, soție, șofer, preș de șters picioarele, că domle, nu prea te porți cum trebuie cu mine, eu sunt marele smart ass Stephen Hawking și sunt celebru și îmi place că se fac multe documentare cu mine și tu ești proastă ba mai crezi și-n doamne-doamne, uneori ai tupeul să-mi spui că ești obosită, așa că draga mea, te dau naibii mă duc să mă iubesc cu asistenta mea care este cel mai probabil o lunatică perversă dar la urma urmelor, chiar și eu, Stephen Hawking, oricât de dăștept aș fi, sunt tot un mascul clasic.
Cam aia e. Jane și-a pus singură haznaua-n cap și după aia a făcut ochii mari că vai, e greu, nu mă simt iubită cum ar trebui, ce tristă sunt, ce viață de căcat am, bărbată-meu e un porc, plâng.
Păi nu mai bine ca mine? Am zis să gătesc și io ceva, am trântit niște cartofi noi în pungă d-aia de-o bagi direct în cuptor, cu unt și usturoi, aștept o oră, pun în castronel sunt foarte mulțumită de aspect, întâmpin critica privind cam câș, ce zici? au gust de cartofi fierți, așa și ce, sunt necomestibili sau cum, nu mai aștept răspunsul, mă retrag în birouașul meu și mă gândesc la Jane Hawking, mă trezesc interpelată referitor la altceva de mâncare, gen carne sau…carne, n-am făcut altceva, vezi și tu cum te descurci. N-oi fi eu geniu, dar măcar ca Jane să nu ajung.

Un comentariu Adăugă-le pe ale tale

  1. Bre, deci asta cu Jane și haznaua pusă pe creștet ar fi de povestit. Muierilor le place așa să aibă grijă, să mai cârpească la izmene, să încălzească la țâțe un bărbat necăjit. Și Soljenițîn povestea în Arhipelagul lui cum prin lagărele siberiene fomeile își găseau câte unul prin coliba bărbaților căruia să-i facă o ciorbă chioară de coji de cartof. Posibil ca pentru tanti Jane ideea de-a șterge balele de la bot lui musiu Hawking într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat aducea a ceva romantic. Sacrifiu din amor, dragostea e deasupra a orice etc. Probabil că întocmai cum fetițele se visează mirese dinainte de-a căpăta țâțe, Jane și altele ca ea se visează martire într-ale amorului.
    Altfel, iote cum zice băietul ăsta că se ține bărbatul: http://opencube.ro/miere-si-nectarine/ Io-s cam de acord cu el. Dacă vorbim de bărbați, nu de hipsteri d-ăștia moderni cu apucături pe jumate femeiești și care nu ies la bere că au programare la pensat.

Aș putea să tac sau să zic:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s