ciorapizdă

stupoare. mă uit în oglinda liftului, arăt mai bine decât acum câteva zile, când mă îmbuibam cu cafea. acum mă îmbuib, așa cum mi-e felul, cu bere. și se vede. buzele mai pline, obrajii mai roșii și ochii…de ochi ce să mai zic. clipesc a fericire, să dea dracu dacă io nu-s născută să fiu bețivă, dar nu d-aia care se târăște dimineața pe sub mese, ci d-aia de cursă lungă, care bea zilnic cantități haotice de bere și vin doar ca să se mențină într-o stare de-i poți zice mulțumită, dacă nu ești prea scârțar. s-au dus doișpe litri de vin de țară din decembrie pân-acum, scoțând de la socoteală ce-am mai dus plocon pe la întruniri de bețivi. nu socotesc nici alcoolul cumpărat, ofcors.  aurel, mititelul, fratele lui sandibel, handicapata, a dispărut de-acasă. aș plânge, dar mai aștept să am certitudinea că a murit, ca toate mâțele care dispar din cartierul ăla unde s-au mutat ai mei, triunghiul pisicilor cu bermude sau așa ceva. parcă mai ieri îl pălmuiam cu drag peste pulpițele alea grăsălane, pân-a început mica poamă să mierlăie nervos, că ce tot am cu pupineața lui, dacă io am preferințe s&m să le păstrez pentru mine că el e un delicat. știu că sună zoofilic, dar nu-i. doar l-am enervat, că mie așa-mi place, să oftic pisicii că abia după aia se agită ei mai tare să-mi demonstreze câte știu și cât de șmecheri sunt ei. unde pula mea ești, aurele?! căcat. șefa azi îmi zice că m-a plăcut din prima zi, în context de evaluare a performanțelor, eu i-am zis frumos, aberații. că am anodonție de incisivi laterali și d-aia nu zîmbesc, sunt traumatizată de handicapul meu, că scriu, că la mine-acasă e frig dar mă-ncălzesc în brațele lu’ blackbloodandpain, d-astea. citesc orwell, cu aspidistra. e despre mine. nenea principal e un loser, are 26 de dinți, vrea să trăiască din scris și dă cu piciorul slujbelor bănoase din principiu. mă rog, nu e chiar despre mine, acum am ajuns la faza când e prin oraș și îi e rușine să intre în cârciumă că nu are destui bani și nu îi convine să-i facă cinste amicii. eu sunt duduie, la mine e recomandat să mi se facă cinste, așa că nu mă reflect în totalitate într-însul. aș mai bea niște vin. am de scris niște chestiuni, dar să-mi bag pula dacă am vreun chef. de fapt, de luni am început să beau în fiecare seară până mă umplu și încep să mă simt oleacă așa, ca pe vremuri, acu juma de an adică. m-am cumințit. văd în minte o imagine obsedantă. degetul mare al cuiva pe un clitoris. nu musai al meu, văd la persoana a treia. scuipat bine și băgat în priză. labiile înflorite ca niște petunii și micul cocoșel arțăgos și lucios ca dat cu ceară. știi cum se rulează șosetele, apoi se acoperă cu marginea uneia dintre ele? uneori mă simt de parcă mi-am tras pizda peste ochi și oricum m-aș mișca, mă-nțeapă. că i-am lăsat zulufi.

5 comentarii Adăugă-le pe ale tale

  1. mereucautceva spune:

    ma minunez aproape in fiecare zi. de unde le scoti? perfecto!

  2. calexnamaste spune:

    Smecherie !!! Merci de pontul cu Aspidistra.

    1. domle, eu mă pipăi întruna cât citesc din cartea aia, mereu am impresia că-s personajul principal și mă cheamă Gordon.ai grijă la dânsa că provoacă autocunoaștere. și nu din aia obscenă.

      1. calexnamaste spune:

        Un pic de autocunoastere nu a stricat nimanui…cred. Oricum, nu mai pot da inapo acum, i-am si dat comanda.

Aș putea să tac sau să zic:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s