delir

vomit câte o linguriță de mâncare și sucuri gastrice de cel puțin zece ori pe zi, pentru că altfel nu pot să împing flegma afară. cine trebuia să mă învețe să scuip așa, cu sunete gen mmrrrrrhhhgroaaarh și-n final ptiu-ul clasic, nu și-a făcut treaba. Iată-mă acum cu basculanta de puroi în gât, chinuindu-mă să-l vomit musai în toaletă, cu robinetul deschis ca să acopăr sunetele grotești ale doctorului dispus să ia streptococul la pachet pentru  nevastă  doar ca să-și înfigă mătărânga flocoasă-naturel undeva prin mine. evident, nu în gât, pe acolo este evacuat puroiul și o feliuță semidigerată de tomată roșie. mă convulsionez involuntar, e un guguloi mare de flegmă pe cale să fie expulzat, numai că mă trezesc admonestată de doctorul încoitat pe undeva pe la spate. Lasă că mă mișc eu, lasă că mă mișc eu, îmi șoptește cuvinte pline de salivă, scurgându-mi fără să vrea un firicel pe lobul urechii. Vrea să se miște el? Vrea să facă el totul, eu doar să stau, să-mi desfac labiile și să cântăresc din ochi flegma, să gem oh ooh de câte ori grohăie el, să bag un solo de aaaahh după palma usturătoare pe cur și să coc un chec între timp? să fiu femeia perfectă cu tanga din dantelă și replici aproape la fel de bune ca ale lui, oricine ar fi el, oricine ar avea minim două coaie, că nu mă fut cu dizabilitați. e călare pe mine, încruntat, murmură obsedat  lasă că mă mișc eu, lasă că mă mișc eu. e mirat in ochi puțin, își licărește luminițele din ei apoi îi culcă pe obraz să doarmă.  mă uit emoționată la el, e un futangiu creț cam confuz, poate pentru că are mâna înfiptă în balta mea de flegme sau poate pentru că și-a pierdut ceva important.  încep să zâmbesc de la stânga la dreapta, nu mă pot abține pentru că azi a salvat patru vieți și jumătate, acum mă împunge ritmic între picioare ca să se elibereze de stres, insistă să-l las pe el să se miște, devine enervant. încerc să -l înțeleg dar nu mai pot, vreau să scuip, vreau să fut, vreau să aleg eu ora și locul, încep să mă mișc și-l privesc rânjind în tot cadrul.  ce să fac dacă nu mă pot abține, e adorabil, cu ochișorii lui albaștri și cu mâinile fine de chirurg pipăind aerul în locul a ceea ce ar fi trebuit să fie pula năclăită de spermă. din pajiștea de floci îi atârnă doar coaiele, parcă ar fi trecut fotoșopul cu radiera peste gigel cel chel, nu mai e nici urmă de dânsul.

ciudat, are ochii căscați și urlă că nu o mai vede,  ca și cum după ce-i papi pula, chirurgul orbește.

după care tace în spatele meu, nu mă mai împunge, eu scuip în voie, vomit o flegmă, un cornet de puroi, nouă pacienți morți per total, o soție roșcată, zece ani diferență, în final un vârf de pulă. îl apuc cu două degete și i-l arăt, încerc să-l înveselesc puțin că-mi stă mofluz în ceafă, uite! ai încredere, până la urmă îl recuperăm și pe al tău.

2 comentarii Adăugă-le pe ale tale

  1. iczs spune:

    Intr-un mod ciudat imi place ce scrii, desigur am citit doar 2 posturi, poate voi avea alta parere dupa ce mai rasfoiesc, e diferit, original 🙂

  2. Suntgulie spune:

    mhm. da’ să știi că asta sună ca și cum te duci la o tipă, îi zici ce țâțe faine ai, sunt lăsate și cu vergeturi dar într-un mod ciudat îmi plac, poate o să am altă părere după ce te fut.

Aș putea să tac sau să zic:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s