Accept, domle, cum nu

Mă dusesem la pipi pe la jumătatea Acceptului și exceptând bricheta salvatoare de la admiratorii mei de 17 ani, m-am trezit cu o gagică blondă atârnată de mine. Olelei! Ce pula mea? Iote cum devin visele realitate când nu te aștepți, în timpul concertului Accept, care în sine era un dream devenit realitate de te târăști pe pereți ca Spiderman. Gagica mă luase în brațe ca să-mi laude pleata, nimic altceva, dar orișicât! E drept, făcusem roata cu părul, o mișcare de agățat și pe cei mai îndărătnici, dacă aș fi eu genul ăla de muiere care vrea doar pulă…Ahm. Ne-am lăudat reciproc vreo 20 de secunde și-am lăsat-o să plece, data viitoare însă nu-mi mai scapă. O fut! Aha.

Mi-am făcut schiță ca să ajung la Chaos Venue, am mers oricum fooarte mult și-am ajuns însetată, noroc că erau biberoane de bere la vânzare în locație.  Pe Lenți Chiriac l-am văzut cumințel la ieșire, sprijinea zidul și-mi venea să mă duc să-l întreb dacă mai trăiește sau. Dacă zicea „sau” mă speriam așa că l-am iertat. Accepții au fost pizdoși, așa cum mă așteptam. Trecând peste băieții de la Aria care au deschis seara și nu aveau ce căuta totuși acolo, strict muzical vorbind…a foooost super tare frate. Io-s cretină, nu pot să comentez altfel un concert care mi-a plăcut, nu-ș, cronici de concert fac alții, eu zic de câte beri am băut și câte pizde s-au dat la mine, că nu mă plătește nimeni oricum ca să recenzez manifestările roack. Uite, de exemplu, pot să zic că veceurile îs faine, multe și curate, cu hârtie igienică în triplu strat. N-au deschis garderoba în seara asta, mare problemă pentru roacherii true cu geci de motor. A mea încape în trăistuță, laolaltă cu sticlele de bere pe care mi-e lene să le duc înapoi la bar.

Chitaristul..Ahm, da, Wolf Hoffmann. Băi, îmi schimb părerea despre chelioși mintenaș, băietanul ăsta de zeci de ani seamănă cu Bruce Willis și chitărește zeiesc, e sexos de-mi venea să fut orice pe loc în timp ce făceam headbang și mă gândeam la Oama și la cât s-ar fi entuziasmat ea pe-acolo dacă nu era falită.

S-a mai dus un concert. Cred că urmează Steve Vai și Brujeria și gata, mi-ajunge anul ăsta. Mama deja are impresia că m-am angajat groupie, că prea îi zic des la ce concerte mă duc. Nu că aș vrea eu, ea mă întreabă. Și după ce-i zic numele trupei rămâne așa, gânditoare, și conchide că ea nu a auzit de ăștia. Pe vremea ei nu erau Motorhead, Dimmu Borgir, Accept, Therion, Luna Amară, Slayer,Onslaught, Megadeth ăștia. Sau or fi fost dar ea asculta Boney M. Chiar, am auzit că o murit ăla de la Boney M?

Aș putea să tac sau să zic:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s