sucțiuni și scrofuloși

Ora 6 juma, întâlnire cu Întâia Gulie la Cărturești. Era fix la raftul cu scriitori străini de la parter, literele L-P, are ea o obsesie. Mă rog, alea alea, zombificate depresiv amândouă, ne-am scoborât în dungeon la cafenea, eu am pus ochii pe un cuplu în tatonare de vis-a-vis, n-am înțeles de ce țâțoasa ieșea cu pămpălăul, n-am înțeles cum poți ieși în oraș ca să bei suc, cafea și energizant, n-am înțeles de ce au plecat pe la opt. Că nu s-au dus să se fută, ea s-a oferit să-l ducă unde vrea cu mașina, el, rănit în pietonalitatea lui, a refuzat. De futut, pietonul ar fi futut-o, nu sunt însă prea sigură că ea ar fi stat, adică tipa era bună, avea pantaloni scurți  și vorbea în maniera aia de femeie de afaceri care are things to do places to go și se strecoară între două țigări la un rendez-vous cu el, pămpălăul boem deșirat fără mașină cu povești neinteresante-spre deosebire de ale ei, pline de suspans și posibile accidente.

În tot timpul ăsta vorbeam și cu Întâia Gulie, sunt distributivă când e rost de tras cu urechea. Am ajuns la un moment dat, alunecând neted pe firul conversației, la tebece, tuberculoși, ftizici și ofticoși, despre care eu bănuiam că-s tot o apă și-un pământ și așa e. Trăiască Hortensia, Dama cu camelii și o bronșită traheică din vecini că altfel nu-mi confirmam eu bănuiala asta nici în vecii vecilor. Și scrofulele? Zic luminată după încă o gură de bere. Cu scrofulele cum e, că Mark Twain zicea în Un Yankeu la Curtea Regelui Arthur că regele avea program de întâlnit cu scrofuloșii și mângâiat scrofulele. Întâia Gulie, care e conectată la rețea, e world wide web cât e ea de mică,  mă lămurește mintenaș, e ceva cu ganglionii domne, p-acolo.

În plus, azi a leșinat o doamnă pe la uzină și-am văzut duduile colege în acțiune, duamne cât teatru și câte frângeri de mâini, câte transpirații și țâțe trepidânde…Radoo în schimb a salvat situația de la cei aproape doi metri ai lui, i-a oferit bolnavei apă întrebând: Doamnă, ați mâncat azi? Doamna cu tensiunea mai mică decât Muc cel Mic a zis firav că da, așa că Radoo a plusat curios. Ce? Ce ați mâncat, doamnă? fãcând ochii mari ca un reporter  de teren neplătit de două luni. Și tot așa, și tot așa. Povești peste povești, happeninguri și instantanee. Eu, ce sã zic, mai beau o cafea, mãnânc un somn, mă întind până mâine și încerc să nu uit că trebuie să plătesc întreținerea. Amar, ușor amar, cum zicea vărul Lymon în Balada tristei cafenele a lui Carson McCullers, oi fi avut și eu dinții amari toată viața, d-asta încerc să sug ce-i mai dulce din zile.

5 comentarii Adăugă-le pe ale tale

  1. almostb spune:

    Poate erau fosti colegi (facultate, liceu, scoala generala etc) acum cu preocupari si cariere diferite, care s-au revazut si ei dupa niste ani…sau poate la job-ul important al tzatzoasei nu are pampalai din astia care nu iti plac tie iar ea are o slabiciune pentru ei.
    Si pana la urma de ce a lesinat doamna din uzina, de foame? 😀

  2. Metalpuff spune:

    domne, cu foștii colegi nu te vezi în tete a tete și nu bei cola, cafea și energizant. cu foștii colegi te vezi la reuniunea de x ani sau în grup mai mare și obligatoriu te-mbeți. deci opinia mea e că pămpălăul a chemat-o la un suc și ca un pămpălău ce e i-a dat chiar suc să bea. apăi atunci să zică mersi că l-a lăsat gagica să se uite la cracii ei când s-a dus la budă, că eu știu sigur că m-am uitat.
    iar doamna a leșinat așa, ori de foame, ori era epileptică, ori voia să intre-n comă, nu știm sigur

  3. almostb spune:

    nope, ai prejudecati, cu fostii colegi te poti intalni si intamplator pe strada „hey, ce mai faci x, bine y (tot craci misto ai), hai sa ne vedem odata la un suc sa mai stam de povesti”
    Sau e epileptica si da toti banii pe medicamente deci nu mai are ptr mancare si s-a gandit sa intre in coma ca primeste perfuzii

  4. Metalpuff spune:

    eu nu ma întâlnesc întâmplător pe stradă, aproape întotdeauna reușesc să mă ascund înainte să spună cineva hei, ce mai faci, iar dacă e prea târziu și deja am fost depistată mă uit în felul meu autist și nu văd absolut niciun semn disperat de heeeeeei, tuto, ce plm nu mă vezi, sunt chiar lângă tine! mă rog.
    chiar, în loc de regim de slăbire n-ar fi mai bune niște perfuzii?

  5. almostb spune:

    Am inteles, in dictionar, la sociopat (a) au pus poza ta 😀
    Ba da, perfuzii cu mici si bere

Aș putea să tac sau să zic:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s